Drumul meu către Falun Gong

Este duminică dimineaţă, ora 2:25 AM iar eu mă aflu, ca de obicei în fiecare week-end, la aeroportul Rhein-Main din Frankfurt, lucrând. Era în timpul uneia din acele nopţi în 1997, trebuie să fi fost sfârşitul lui septembrie/începutul lui octombrie, când stăteam la lucru, frunzăream o revistă pentru a citi un aşa-zis articol “mărturie” al unui maestru de qigong.


Câteva pagini mai încolo am găsit cuvinte în legătură cu un nou tip de qigong: Falun Gong. În acel moment nu mi-a trecut prin minte cum acest articol îmi va influenţa mai târziu viitorul. Vreau să menţionez pe scurt că am cumpărat această revistă cel mult doar de două ori în viaţa mea şi nu am mai cumpărat-o de atunci încolo.


Eu, Peter Recknagel, m-am născut pe 25 octombrie 1971 în oraşul Suhl, Thuringia în Germania. Din fragedă copilărie am fost întotdeauna interesat de sporturile de luptă. De unde vine acest interes nu îmi este clar, dar îmi amintesc, cum câteodată, mergeam în pădure singur să practic kick box cu copacii. Nu exista o literatură disponibilă care să arate instrucţiuni, nici nu exista un profesor pentru vreun fel de sport combativ. Zona Germaniei de atunci unde am crescut, guvernată de comunism oferea doar un singur fel de sport combativ – lupte greco-romane. La început a fost greu să-l conving pe tatăl meu să mă lase la acest gen de antrenament. Motivele îşi aveau probabil rădăcina în faptul că nu eram unul dintre cei mai buni studenţi din şcoală şi eram mic de statură şi fragil, trăsături nedorite în luptele greco-romane. Oricum, mai târziu, prin antrenament riguros, am dezvoltat o condiţie fizică bună. Datorită problemelor legate de dezvoltarea oaselor spatelui a trebuit, din păcate, să renunţ la acest antrenament după câţiva ani. Încă visam că voi fi capabil în cele din urmă să practic sporturi combative “adevărate”. Dar, la acel timp, această posibilitate nu a devenit o realitate. După reunificarea fostei Germanii de Est cu cea de Vest, m-am mutat la Frankfurt. Primul meu gând după ce am ajuns acolo a fost să devin student al unei şcoli specializate în sport pentru ca vechiul meu vis să devină realitate. Observându-i pe colegii mei sportivi, mi-am dat seama mai târziu, judecând după vătămările pe care oamenii le suferă, că nici karatele nu puteau fi răspunsul. Am descoperit qigong-ul. Am fost fascinat de arta călugărilor Shaolin care îşi atribuie deprinderile practicii qigong-ului şi am fost foarte atras de această practică. Au fost luni de zile în viaţa mea când mi-am dorit să îmi trăiesc viaţa într-un astfel de templu. Colegul meu de antrenament care practica toate felurile de qigong, acrobaţii şi sporturi combative, a fost cel care mi-a dat sfatul de a cumpăra această revistă pe care am menţionat-o mai sus. El m-a sfătuit să citesc acel articol anume despre Maestrul de Qigong, care m-a îndreptat către a citi un articol despre Falun Gong.


Totul nou – totul necunoscut – totul curios. Cu aceste cuvinte pot descrie primele mele impresii despre Falun Gong. S-a terminat cu mii de exerciţii diferite, explicaţii şi instrucţiuni neclare; în schimb - cinci seturi de exerciţii; şi al cincelea, spre fascinaţia mea, poziţia lotus. Când m-am uitat la poza tânărului marinar chinez, stând pe puntea vasului în poziţia lotus, am realizat imediat – ACEASTA ESTE! Dar trebuie să recunosc că în timpul primelor câteva săptămâni am avut îndoieli serioase dacă voi fi vreodată capabil să reuşesc să stau în poziţia lotus.


Din moment ce mi-a fost stârnită curiozitatea, am luat parte la sesiunile de Lecţii video care se ţineau în Frankfurt. Nu am putut lua parte în toate cele nouă zile pentru că trebuia să lucrez în schimbul de noapte în week-end-uri, la fel cum fac şi acum. Încă nu am putut să îmi dau seama la acel timp cât de profund şi de bine acestea mă vor afecta. Chiar şi cuvintele Zhen, Shan, Ren (Adevăr, Compasiune, Toleranţă) îmi erau noi. Nu le-am mai auzit înainte. În timpul lecţiilor video am întâlnit un tânăr domn cu înfăţişare de chinez care era de fapt cetăţean suedez, studiind în Germania. L-am întrebat ce însemnau aceste cuvinte. El m-a întrebat dacă am mai auzit de Zhen, Shan, Ren înainte. Cu cunoştinţele mele rudimentare de chineză i-am răspuns: “Bineînţeles: Zhenshan este un tricou de sport” – un cuvânt din vocabular pe care l-am învăţat la acel timp. După ce şi-a redobândit calmul mi-a spus despre Adevăr, Compasiune şi Toleranţă, cuvinte care aveau să îmi influenţeze deosebit de mult viitorul. Altceva m-a şocat ca fiind curios: ei prezentau o prelegere video aici, dar nimeni nu colecta nici o taxă de intrare. La început, acel lucru mi-a creat la fel de multă îndoială ca şi bună dispoziţie. S-ar putea să existe încă ceva în această lume care să fie răspândit şi promovat, unde scopurile oamenilor nu sunt să încerce să facă avere sau să lege participanţii de un contract? Aşa cum s-a dovedit, există şi se numeşte FALUN GONG. Mai târziu am obţinut prima mea copie a “Zhuan Falun”, pe care o citesc de mai multe ori şi care mă fascinează. Cu înţelegerea unei probleme, multe întrebări se ivesc…


În acelaşi timp am experimentat un conflict în procesul gândirii mele: să trebuiască să renunţ la tot ceea ce am practicat înainte şi să urmez doar această cale de cultivare. Aveam un puternic impuls lăuntric de a renunţa la tot ceea ce am practicat odată, dar mi-a luat câteva săptămâni înainte de a avea curajul de a mă opune cunoştinţei mele, cel care m-au îndemnat să cumpăr revista. A trebuit să-i arăt că nu mai voiam să practic toate acele lucruri vechi, că am găsit ceva nou. Nu voiam să rănesc sentimentele prietenului meu. Ne-am mai întâlnit de câteva ori să vorbim, dar ştiam că întâlnisem ceva foarte bun şi intenţionam să-l fac punctul focal al vieţii mele. Între timp, o altă problemă s-a ivit. S-a întâmplat în aşa fel încât din timp în timp am devenit ţinta glumelor celorlalţi oameni. Din când în când oamenii mă întrebau “Când voi deveni o persoană normală din nou”. Se refereau ei oare la persoana care obişnuia să urmărească cu îngrijorare stocurile nevândute ale pieţei de mărfuri în fiecare zi, care din timp în timp ceda alcoolului şi care urmărea cu înfocare filme cu omoruri, mutilări, sex, şi care glorifică comportamentul criminal? Sunt de părere că cineva nu are nici un motiv să fie mândru de un astfel de comportament şi sunt departe de a aştepta să mă întorc la acea stare.


Un test de xinxing (natura minţii şi a inimii) avea să mi se întâmple la un banchet al managerilor. Am petrecut trei zile din vacanţa mea în China la Shanghai unde am întâlnit mulţi indivizi influenţi sus-plasaţi, asociaţi cu compania pentru care lucrez. Am solicitat un post în China pentru a-mi perfecţiona deprinderile lingvistice chinezeşti. Acei oameni puteau influenţa persoane în capacitatea de decizie în această privinţă. În timpul cinei am fost îndemnat să beau la un toast cu un manager chinez. Îmi fixasem ca scop să renunţ la alcool înainte şi nu mai băusem în ultimele patru luni. El a încercat energic să mă convingă să beau măcar o duşcă. Conflictul dintre decizia mea de a persevera în idealurile mele şi faptul că realizam că nu trebuie să îl fac să îşi piardă prestigiul în faţa celorlalţi a devenit din ce în ce mai puternic şi mai dificil. În final, am băut un pahar de apă minerală pe care m-au făcut să-l beau dintr-o înghiţitură. Aceasta s-a mai repetat de câteva ori în acea seară.


Din 1997, am început să înţeleg ceea ce contează în viaţă. Am înţeles că un mare lucru a fost pus în mâinile mele, unul care poate răspunde tuturor întrebărilor cuiva şi ajuta în dezvoltarea cuiva - a te întoarce înapoi la origine.


Peter Recknagel, Germania


Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.